Vestea despre pădurea străveche dezvăluită de topirea gheții din Alpi este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice, deși reprezintă o amenințare globală, ne pot oferi capsule ale timpului neașteptate. Această descoperire nu este doar câteva trunchiuri de copaci izolați, ci rămășițele bine conservate ale ceea ce a fost odată un întreg ecosistem forestier, îngropat sub gheață timp de milenii.
Descoperirea: La începutul lunii iulie, într-o zonă a masivului Monte Rosa, la granița dintre Italia și Elveția, retragerea accelerată a unui ghețar din cauza valurilor de căldură a expus un strat de sol organic care conținea trunchiuri de pin elvețian și larix, rădăcini, conuri de pin și chiar urme de polen și mușchi. Conservarea este atât de bună încât inelele copacilor sunt perfect vizibile, permițând oamenilor de știință să reconstituie condițiile climatice ale vremii cu o precizie uimitoare.
O călătorie înapoi în timp: Cele mai vechi datări cu radiocarbon plasează vârsta acestei păduri la aproximativ 6.000 de ani, într-o perioadă cunoscută sub numele de Holocenul mijlociu, o perioadă în care clima Pământului era mai caldă decât este astăzi. Acest lucru indică faptul că linia arborilor din Alpi se afla la o altitudine mult mai mare decât este astăzi. Studierea acestei paleopăduri va permite climatologilor și ecologiștilor să înțeleagă mai bine cum au răspuns ecosistemele alpine la perioadele de încălzire naturală din trecut, ceea ce ar putea ajuta la modelarea efectelor schimbărilor climatice actuale.
O dublă față: Oamenii de știință evidențiază dualitatea acestei descoperiri. Pe de o parte, este o oportunitate științifică unică de a studia un ecosistem intact din trecut. Pe de altă parte, este o dovadă irefutabilă și alarmantă a vitezei încălzirii globale. Faptul că ghețarul s-a retras într-un punct pe care nu l-a mai atins în 6.000 de ani subliniază urgența crizei climatice. Ghețarul a acționat ca un congelator natural, iar acum, când se „dezgheață”, ne arată ce pierdem.
04 aug. 25
